În tranziție. Bazinul minier Maramureș
Autor: AtelierNOD
Despre proiect
La fel ca şi celelalte localităţi miniere din Maramureş, Baia Sprie este încă într-o fază de tranziţie de la un profil monoindustrial la ramuri economice alternative. Multe dintre aceste localități au trecut prin multiple faze de reconversie socială, economică şi de infrastructură, lăsând între ele unele discrepanţe.
Ne propunem să surprindem această perioadă de tranziţie, când lucrurile încă nu s-au sedimentat, iar contextul instabil din prezent lasă loc pentru evenimente în special în pătura socială şi culturală.
Broşură va atinge doar punctual, în suprafaţă, subiectul: ca într-o prima etapă cu scop documentaristic ne propunem să expunem locurile, oamenii şi evenimentele care au modelat bazinul minier. O serie de expoziţii de fotografie ce vor însoţii lansarea broşurii, vor crea o radiografie a peisajului industrial de acum. Ne dorim să materializăm mai multe evenimente similare pentru a spune povestea mineritului şi a întregului folclor lăsat moştenire acestor comunităţi.
După ce vom reuşi să identificam punctele cheie ale regiunii, se va trece la o etapă secundă care să exploateze potenţialul de revitalizare, căutând direcţii noi şi intervenţii posibile în structura socială, culturală şi economică.
Bazinul minier Maramureș
Mineritul în bazinul minier Maramureş are o istorie bogată susţinută de numeroase vestigii precum cele prezente în Dealul Crucii şi Valea Roşie unde sunt concentrate cele mai multe galerii de exploatare minieră din epoca română (sec. I- ÎI d.Hr.) din întreagă zona Baia Mare - Baia Sprie. Ca modalitate de extracţie şi exploatare se foloseau sclavii, în timp ce primele şteampuri erau acţionate hidraulic. În Maramureşul perioadei române predomină mineritul artizanal şi ţărănesc practicat de localnici (dacii liberi).
Începând cu secolele XII – XIII, perioada în care întreaga regiune se afla în Regatul Maghiar, în bazinul minier Maramureş apar primele forme de structurare a mineritului prin formarea unor perimetre administrative şi colonii miniere.
Astfel, sunt aduşi specialişti germani şi maghiari, în timp ce forţa de muncă (brută) rămâne cea locală. În jurul coloniilor muncitoreşti încep să se contureze primele comunităţi miniere, a căror dezvoltare ulterioară este direct condiţionată de contextul geo – economic şi social al zonei. În secolul al XIV-lea au fost acordate primele privilegii privind comunităţile miniere, printre care de enumerat legislaţia care permitea concesionarea unor mine pentru exploatare, favorizând ramificarea dezvoltării economice şi pe plan privat, nu doar public. Aceste privilegii au ajutat la creşterea dezvoltării economice şi a importanţei oraşelor din zona bazinului minier.
Datorită belşugului materiei prime, aportului administrativ şi specialiştilor aduşi, în sec. al XV-lea regiunea devine un important centru la nivel macroeconomic al regatului maghiar, astfel încât în 1411 în Baia Mare este pusă în funcţiune cea mai veche monetărie din Transilvania.
//COORDONATORI >>
Valentin Meteș, Hanna Bianca Nistor
//FOTOGRAFII >>
Gheorghe Ilinca, Bogdan Dragomir, Corneliu Sarion, Diana Maria, Dragoş Dumitrescu, Iris Tusa, Marius Dumitraşcu, Sebastian Sosin, Tudor Tusa, Teodora Ungureanu, Dan Marcu
//GRAFICĂ >>
Ștefan Ionuț Perșe, ATELIER NOD
//TEXT >>
dr. arh. Oana Țiganea, Valentin Meteș, Hanna Bianca Nistor
//MULȚUMIM >>
prof. ing. Marinel Kovacs, arh. Edmund Futo, clubul SPEOMONTANA, primăria BAIA SPRIE & friends
//CONTACT>>
atelier.nod@gmail.com
http://tabaradecreatie.blogspot.ro/
