Argumente pentru păstrarea Halei Matache Măcelaru pe amplasament

Ne aflăm după doi ani de amânări şi lipsă de acţiune eficientă în cazul monumentului istoric al Halei Matache Măcelaru (LMI/2010 B-II-m-B-18181). Până în februarie 2011, clădirea era în perfectă stare de funcţionare. Închiderea ei s-a făcut odată cu cererea de declarare şi demolare a clădiri, cerere respinsă. Hala Matache Măcelaru şi-a păstrat statutul de monument, dar timp de 2 ani a fost neglijată şi adusă în stare de precolaps de către proprietar – Primăria Municipiului Bucureşti. Căutarea de soluţii pentru realizarea lărgirii străzii Berzei nu justifică neintervenţia autorităţilor, oprirea şantierului şi aducerea cartierului în stare de faliment!

În august 2011, Primăria Municipiului Bucureşti a anunţat printr-un comunicat de presă că s-au făcut verificările necesare şi că drumul lărgit poate fi realizat cu păstrarea Halei Matache Măcelaru pe amplasament şi cu compromisul deschiderii trotuarului prin porticul halei.

În prezent ne aflăm în aceeaşi situaţie, iar Primăria Municipiului Bucureşti adresează o nouă cerere de eliberarea a terenului, prin „mutarea” Halei.

Fundaţia Pro Patrimonio se adresează dvs. în calitate de experţi pe probleme de patrimoniu, responsabili cu păstrarea, conservarea şi punerea în valoarea a patrimoniului arhitectural al României, prezentând 12 argumente pentru păstrarea Halei pe amplasament şi reamintind atribuţii legale ale administraţiei locale pe care este obligată să le respecte:

 

Argumente pentru păstrarea Halei Matache Măcelaru pe amplasament, monument istoric LMI/2010 B-II-m-B-18181

Argumentele au fost sintetizate și verificate în Proiectul alternativ elaborat de Arhitecții Voluntari, premiat la Bienala Națională de Arhitectură, București 2012 și publicat în cartea Cui i-e frica de cartierul Matache? Principii de regenerare urbana în zona Matache – Gara de Nord București, Pro Patrimonio 2012 – de asemenea premiată la Bienala Națională de Arhitectură, București 2012.

1. Hala se poate păstra fără a afecta profilul rutier (anexat: comunicat presă al PMB din august 2011, avizul MDRT 17/feb. 2012, ridicare topo a punctului cel mai îngust al străzii, secţiune prin punctul cel mai îngust realizată în baza ridicării topo, plan de situaţie).

2. Amplasamentul Halei este legat de logica formării oraşului – un maidan comercial format prin lărgirea fronturilor sub formă de lentilă şi plasarea în timp a obiectului de interes – Hala – în mijloc. Geometria urbană este un martor de identitate în geneza oraşului de cea mai mare importanţă pentru tot cartierul (anexat: planuri istorice din studiul istoric al prof. dr. arh. Hanna Derer şi planurile de sistematizare ale pieţei Botescu din 1902 şi 1943).

Studiul istoric al monumentului (autor prof. dr. arh. Hanna Derer) menţionează valoarea memorial-simbolică cu calificativul acordat „mare” care cumulat cu celelalte criterii (vechime, valoare arhitectural-urbanistică, frecvenţă) au pus în discuţie clasarea în grupa A:

  • „(...) în perioada de evoluţie firească a oraşului, de îndată ce s-au finalizat intervenţiile dedicate străzii Berzei şi pieţei Haralambie Botescu, porţiunea de ţesut urban analizată s-a situat în afara ariilor afectate de probleme majore” „(...) deşi au existat tentative de a fi remodelată major, foarte probabil s-a dovedit că acestea nu erau fondate.”
  • „La rîndul său, modul de ocupare a terenului (...) indică o stabilitate de peste un secol a pieţei Haralambie Botescu şi a străzilor Berzei, Cameliei şi Baldovin Pîrcălabul”
  • „(...) modul direct în care Hala Matache Măcelaru, în calitate de nucleu comercial s-a extins nu doar în şi prin piaţa aferentă ci şi prin tentaculele formate din fronturi rezidenţiale cu parter comercial.”
  • „În şi prin acest proces de transformare (n.r. urbanizarea rapidă), maidanul prim, cu funcţiune probabil comercială, a fost modelat în forma unei pieţe urbane, cu limite regulate şi noul centru ocupat de o insulă care (...) era ocupat de o clădire (...) denumită Hala Griviţa”
  • „(...) valoarea de identitate culturală a insulei formată din parcela şi clădirea halei rezidă nu doar în capacitate de a conserva vocaţia comercială a maidanului iniţial, ci şi în capacitate de a păstra toponimia aferentă uneia dintre funcţiunile probabil cele mai vechi şi mai importante, cea de măcelărie.”
  • „(...) imobilul a avut încă de la mijlocul secolului al 19-lea o poziţie privilegiată (...) foarte probabil prin operaţiunile de regularizare a traseelor de circulaţie dar sigur şi din dorinţa de a pune în valoare insula în cauză”

3. Clădirea, în situaţia în care se află în prezent, poate fi reparată.

4. Valoarea economică a Halei este mai mare pe amplasamentul actual – are acces comercial de pe toate laturile – decât amplasată în linie cu alte clădiri. Locul propus pentru mutarea Halei este ocupat de alte clădiri care la rândul lor pot intra într-un proces de regenerare urbană, în loc ca ele să fie demolate pierzând suprafeţe de comerţ importante.

5. Folosirea clădirii existente este un proces de RECICLARE, procedeu mult mai sustenabil decât mutarea şi reconstrucţia.

6. Din punct de vedere financiar costurile de reciclare sunt mai mici, deoarece nu conţin cel puţin costurile de demolare a Halei, de transport, depozitare şi de eliberare a terenului pentru noul amplasament. Timpul de implementare a mutării este mai lung şi aduce prejudicii financiare suplimentare prin neutilizarea suprafeţelor comerciale.

7. Din punct de vedere tehnic mutarea este de fapt DEMOLARE cu pierderea substanţei originare şi reconstrucţie. O clădire cu subsol şi cu configuraţie structurală specială (zidărie din cărămidă cu structură metalică înglobată şi şarpantă metalică) nu poate fi demontată, ci demolată cu pierderi corespunzătoare de material. Existenţa canalului colector dezafectat sub Hala Matache nu-i periclitează stabilitatea atâta timp cât acesta va fi umplut cu un material intern, tip bentonită.

8. Reconstrucţia este un FALS din punct de vedere al criteriului de autenticitate şi pune în discuţie calitatea de monument istoric a clădirii.

9. Un oraş are nevoie de diversitate arhitecturală (clădiri din perioade şi stiluri diferite). Nevoia este dată de interesul financiar, turistic, cultural, identitar. Hala are caracter de unicat datorită sistemului constructiv, tehnologiei şi materialului folosit şi reprezintă un act de performanţă tehnică în evoluţia Bucureştiului.

10. Hala este un reper identitar şi economic pentru cartier, necesar pentru întărirea coeziunii sociale. Valoarea de reper – landmark – nu este determinat de criterii estetice; în cazul de faţă este determinat de criteriul social şi de valoarea clădirii ca obiect de interes public pentru un foarte mare număr de locuitori. Nu întâmplător în ultima perioadă s-a constituit Asociaţia Pro Matache, formată în majoritate din proprietari şi comercianţi din cartier.

11. Păstrarea Halei pe amplasament este un act care reaşează priorităţile planificării urbane: omul, comunitatea, cultura, economia şi la final infrastructura.

12. Mutarea unui monument istoric este ilegală cf. Legislaţiei naţionale şi internaţionale (art. 4 din legea 422/2001, art. 5 din legea 157/1997, art. 7 din Convenţia de la Veneția 1964). Cazul Halei Matache nu reprezintă un caz „extrem” în accepţiunea legislaţiei de mai sus.

 


Atribuţiile administraţiei publice locale în privinţa Halei Matache Măcelaru, cf. Legii 422/2001

Ca administraţie, Primăria Municipiului Bucureşti e obligată:

1. să ia măsurile tehnico-administrative pentru prevenirea degradării şi să întocmească studii de fundamentare pentru definirea zonei de protecţie (cap. II, art. 45)
2. să colaboreze cu Direcţia pentru cultură a Municipiului Bucureşti furnizând informaţii actualizate despre monument
3. să elaboreze programe administrative, bugetare, fiscale de prevenire a degradării (cap. II, art. 46)

Ca proprietar, Primăria Municipiului Bucureşti e obligată să întreţină (cap. II, art. 36)

 

Concluzie

Considerăm că păstrarea Halei Matache pe amplasament, reciclarea şi utilizarea ei în scop comercial este un gest obligatoriu.